Talk to an advisor

Phone: 021 203 14 00

consultant
  • Certinvest Logo
  • Investitii Online Logo
  • Certinvest Life Logo
  • Investitii Online

Sfârșitul noțiunii de “bear market”

01 Apr Sfârșitul noțiunii de “bear market”

Poate părea ciudat că tocmai acum, când piețele financiare au înregistrat căderi abrupte lansez ideea din titlu. Cu toate acestea, în mijlocul unei perioade de volatilitate crescută, cu piețele majore pierzând între 15% și 20% în ultima lună și fluctuații zilnice ale pieței absolut iraționale, băncile centrale au lansat pentru a două oară în decurs de un deceniu și ceva, ideea că ‘vom face tot ceea ce este necesar pentru a susține piața’. Această declarație înseamnă în fapt că ceea ce numim ‘bear market’ nu va mai exista niciodată! Sau cel puțin nu va mai exista în cadrul definiției acceptate de toată industria financiară și atâta timp cât guvernele vor avea resursele să intervină pe piață nelimitat ca sume și timp.

Să revedem puțin, în primul rând, cele două evenimente majore care au motivat intervenția brutală a băncilor centrale în sprijinul piețelor financiare. Primul a fost criză financiară din 2008-2009. Atunci, responsabilitatea pentru criză a fost clar a sistemului financiar, o combinație de ‘irrational exuberance’, globalizare agresivă și mai ales lăcomie dusă la extrem a unui sistem capitalist obsedat de consum și creșterea PIB. În mod normal, o astfel de criză financiară ar fi trebuit să aibă că efect curățarea sistemului financiar de practicile incorecte, iar nota de plată să fie plătită prin falimentul instituțiilor financiare care fie din lăcomie, fie din ignorarea practicilor de administrare a riscului sau o combinație a celor două, au pus în primejdie economia mondială.

De asemenea, ar fi fost important ca răspunderea personală a conducătorilor instituțiilor financiare respective să fie un exemplu pentru întreaga societate. Ce s-a întâmplat în practică însă, ține de importanta sistemului financiar pentru fiecare țară în parte și pentru economia globală, până la urmă: guvernele și băncile centrale au folosit instrumente vechi (reducerea dobânzilor de politică monetară către 0 sau chiar la valori negative) și noi (quantitative easing, adică inundarea piețelor cu bani) pentru a susține mai întâi fluxurile financiare critice și apoi piețele financiare. Da, în cele din urmă și în mult mai mică măsură, pentru susținerea companiilor mici și a cetățenilor afectați de criză. La nivel teoretic, liderii din sistemul financiar au plătit un oarecare preț pentru că instituțiile lor au fost salvate de guvern: o reducere a bonusurilor și salariilor și o verificare mai atentă a practicilor prudențiale din instituțiile respective. Dar acest lucru s-a întâmplat mai degrabă în UE și mai puțin în SUA, Marea Britanie și pe celelalte piețe importante, iar transpunerea lor în practică lasă loc de multe portițe… Atunci, în anii marii recesiuni, primul semnal a fost dat piețelor și investitorilor că în caz de necesitate, guvernele vor interveni și vor păstra această intervenție activă până când situația se va echilibra. Altfel spus, că piețele de acțiuni vor crește, chiar dacă va mai exista volatilitate și că in orice joc al pieței, unii (de obicei micii investitori) vor mai pierde bani pe parcurs.

Al doilea eveniment este actuala pandemie, sau criză coronavirus. De data aceasta, vina pentru criză economică ce va urma inevitabil nu aparține nimănui în mod distinct. Desigur, putem vorbi despre sub-finanțarea cercetării și a sistemelor de sănătate peste tot în lume. Putem da vină și pe globalizarea excesivă care a adus cu ea transporturi ieftine, resurse financiare disponibile pentru tot mai mulți oameni și dorința de a călători, sau pe problemele demografice și de sănătate ale lumii (îmbătrânirea populației, obezitate, diabet etc). Dar, până la urmă, deși previzibilă la nivel teoretic și o amenințare care plana de mult timp deasupra întregii lumi, pandemia este un eveniment de tip ‘black swan’, al cărui debut este impredictibil și impactul poate deveni unul major. Puterea de reacție a oricărui guvern sau organism internațional este limitată în față unui astfel de eveniment și, mai important, cere un timp de ajustare: în cazul de față, adaptarea sistemului medical la o supra-ocupare a paturilor de spital, lipsa echipamentelor și a cadrelor medicale. Peste criza sanitară se suprapune în fapt una de logistică, dar și o criză economică duală: prăbușirea sau măcar distorsionarea puternică atât a cererii de consum pentru majoritatea produselor și serviciilor, cât și a ofertei (fie din lipsa de personal, fie prin blocarea voită a activității firmelor respective).

În acest context, intervenția băncilor centrale pentru a calma căderea piețelor financiare dar și pentru a suplini nevoia de lichidități a multor firme afectate de criză (care nu au nicio vină pentru stoparea activității lor) este necesară și benefică, iar mesajul că băncile centrale și guvernele vor face tot ce este necesar pentru a susține nevoile populației și firmele aflate în situații nefaste are rolul de a crește moralul, în primul rând. Dar mesajul indirect pentru investitori este cu atât mai puternic: în situații de criză, oricare ar fi acestea în viitor, guvernele și băncile centrale vor inunda piețele cu atât de mulți bani și servicii cât este necesar pentru a păstra economiile funcționale și implicit vor ajuta piețele să își revină cu rapiditate.

Un astfel de mesaj nu poate fi criticat în actualul context al crizei coronavirus. Cu toate acestea, dacă este adăugat la intervenția băncilor centrale și guvernelor începută în 2008 și care a durat atât cât a fost necesar și au dorit investitorii și bancherii (de fapt, nici nu s-a terminat încă), mesajul devine unul toxic pentru mersul unei economii mondiale sănătoase. Cu atât mai mult cu cât astăzi nu poate fi criticat și nici contracarat în niciun fel.

 

Dragoș Cabat, CFA – Președinte CA SAI Certinvest

Articol publicat pe 31 martie 2020

Sursa foto: arhiva personala

Informațiile cuprinse în prezentul articol sunt cu caracter informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Opiniile prezentate în cadrul articolului nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. În situația în care intenționați să investiți într-unul dintre fondurile administrate de către SAI Certinvest SA, citiți Prospectul de emisiune și Informațiile cheie destinate investitorilor (DICI). Performanțele anterioare ale fondurilor nu reprezintă o garanție a câștigurilor viitoare. SAI Certinvest S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. De asemenea, autorul își rezervă dreptul de a modifica datele prezentate în articolele postate, fără nicio notificare prealabilă. Preluarea integrală sau parțială a informațiilor prezentate în articolele postate pe blog se va face doar cu precizarea sursei.