Talk to an advisor

Phone: 021 203 14 00

consultant
  • Certinvest Logo
  • Investitii Online Logo
  • Certinvest Life Logo
  • Investitii Online

Paradigma investițională se schimbă

06 Feb Paradigma investițională se schimbă

La sfârșitul anilor ’90 am învățat în școală că analiza financiară este fitrul principal prin care alegem activele în care investim.

Deschidem ziarele astazi și citim în mod curent despre PER (Price Earnings Ratio), P/B (Price to Book Value), DIY (Dividend Yield), YTM (Yield to maturity) și alte acronime din jargonul investițional; facem prognoze pornind de la marje comerciale și grad de îndatorare și luăm decizii pe baza ratelor de rentabilitate și a fluxurilor de numerar. Universul nostru investițional este construit pe cifre.

Așa a fost la început. De la Graham și Dodd încoace paradigma investițională a pornit de la cifrele seci. Ulterior, am învățat să introducem și narațiunea în analiza financiară. Povestea țesută pe numere a devenit mult mai convingatoare pentru că oamenii, inclusiv plictisitorii analiști financiari, au fost mereu atrași de povești. Numerele pot fi mult mai bine înțelese privite într-un context. În plus, povestea poate ajuta numerele să vorbească nu numai despre trecut sau prezent, dar, mult mai important, despre viitor. Un lucru a fost întotdeauna clar: narațiunea explică cifrele, așadar argumentul convingător al unei oportunități investiționale era dat tot timpul de cifre.

Numerele întâi, apoi povestea!

Aceasta era paradigma investitorului rațional. Dar Tverski și Kahneman ne-au dezvăluit că personalitatea umană este mult mai puțin aplecată spre un comportament investițional rațional decât am crede. Astfel au putut explica de ce uneori în piețele financiare narațiunea devine mai importantă decât cifrele; iar atunci piețele financiare se transformă în bule financiare. Care se termină de obicei prost.

Așa cum a fost bula dot.com de la sfârșitul anilor ’90 sau bula Bitcoin de acum 2 ani.   

Dar astăzi lucrurile se schimbă. Narațiunea devine mult mai importantă decât fundamentul numeric în decizia investițională, dar nu din cauza manifestării unui comportament irațional, ci pe baza unor decizii sociale perfect conștiente. De fapt, narațiunea depășește cadrul simplei decizii financiare și devine parte a mesajului socio-politic. Nu mai investim ca să obținem randamente optime, ci ca să schimbăm lumea. Actul de a investi se transformă dintr-unul individual, eventual egoist, într-unul social și cu șiguranță altruist.

După criza din 2007-2008, presiunea socială a împins lumea financiară să se reinventeze. Schimbarea a venit din interior, pentru a evita decuplarea completă față de realitatea socială post recesiune. Astfel, aceasta a trebuit să depășească cadrul rigid al elitelor financiare și să își asume un rol social activist în secolul XXI. Primul pas a fost făcut în anii 2000 prin conștientizarea crizei existențiale a planurilor de pensii “defined-benefit” datorată lipsei de realism a ratelor de creștere a activelor asumate și tranzitia la planurile de pensii “defined-contribution”, accentul fiind transferat pe economișire, în timp ce responsabilitățile legate de randamentele obținute au dispărut.

A doua decadă a secolului a adus o nouă mantră în lumea financiară – ESG (Environmental, Social and Governance). Acestea sunt o serie de standarde utilizate de către investitorii instituționali (între care cei mai importanți sunt fondurile de pensii) în selectarea potențialelor investiții. Criteriile “environmental” analizează modul în care operațiunile unei companii au efecte negative asupra mediului înconjurător. Criteriile “social” examinează modul în care aceasta relaționează cu angajații, furnizorii, clienții și comunitățile în care operează. Criteriile “governance” sunt legate de guvernanța corporativă a companiei, respectarea drepturilor investitorilor, controlul intern sau remunerația managementului. Toate acestea sunt criterii calitative, fără o legătură directă cu cifrele operaționale. Cu cât aceste standarde devin mai importante în decizia investițională a acestor actori financiari, cu atât narațiunea elimină de facto numerele. Iar în realitatea curentă deja vedem această paradigmă la lucru, mai ales cu referire la factorii “environmental”.

Schimbările climatice sunt o realitate cu care începem să trăim în mod conștient (cel puțin unii dintre noi), iar societatea vrea să acționeze în vederea protejării mediului, inclusiv prin deciziile sale financiare. Un aspect practic al acestei decizii devine foarte clar în domeniul energiei, unde fluxurile investiționale încep să fie retrase dinspre companiile producătoare de energie “murdară” (cărbune, petrol și gaze) și recalibrate către companiile producătoare de energie curată (regenerabile, hidro).

Astăzi observăm cum producătorii de petrol și gaze de la nivel mondial devin în discursul public echivalentul producătorilor de produse din tutun din anii ’90, contrar a ceea ce realitatea lor pare a arăta, un caz clasic în care narațiunea (discursul public) acoperă complet numerele.

Astăzi, giganții din domeniul petrol și gaze precum Exxon, Chevron, Royal Dutch Shell, Total sau British Petroleum oferă dividende anuale și programe de răscumpărări de acțiuni generoase, semnificativ superioare oricăror randamente oferite de investițiile în obligațiuni, în condițiile sustenabile ale unor fluxuri de numerar pozitive. Și totuși, randamentele totale oferite de acest sector în ultimul deceniu au fost cele mai slabe în universul acțiunilor. Ponderea sectorului energetic în capitalizarea bursieră a indicelui S&P500 dominat de giganți precum Exxon și Chevron a scăzut de la 11,5% in 2009, la 4,6% în 2019. În ciuda unor randamente bune ale capitalurilor oferite, investitorii financiari îmbrățișează în mod voluntar narațiunea unui viitor incert al companiilor producătoare de combustibili fosili și energie convențională.

Narațiunea este (mult) mai importantă decât numerele.

Bun venit în minunata lume financiară nouă!

Cosmin Mizof, CFA, CAIA – Manager Departament Administrarea Riscului

Articol publicat pe 27 ianuarie 2019.

Sursa foto: freepik.com 

Informațiile cuprinse în prezentul articol sunt cu caracter informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Opiniile prezentate în cadrul articolului nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. În situația în care  intenționați să investiți într-unul dintre fondurile administrate de către SAI Certinvest SA, citiți Prospectul de emisiune și Informațiile cheie destinate investitorilor (DICI). Performanțele anterioare ale fondurilor nu reprezintă o garanție a câștigurilor viitoare. SAI Certinvest S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. De asemenea, autorul își rezervă dreptul de a modifica datele prezentate în articolele postate, fără nicio notificare prealabilă. Preluarea integrală sau parțială a informațiilor prezentate în articolele postate pe blog se va face doar cu precizarea sursei.